Ursula von der Leyen a urcat la tribuna Parlamentului European de la Strasbourg și a spus răspicat ce mulți lideri europeni gândeau, dar evitau să rostească: Rusia nu vrea pace, doar mimează că o vrea. Iar Europa nu poate sta pe margine și privi cum alții îi decid soarta.
Contextul e important ca să înțelegi de ce declarația a căzut greu. Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, tocmai afirmase că e „prea devreme” să vorbim despre un acord de pace. Între timp, la Washington circulau informații despre un plan negociat cu Moscova care ar fi inclus cedarea unor teritorii încă sub control ucrainean și limitarea dimensiunii armatei Ucrainei. Liderii europeni nu fuseseră consultați. Reacția a fost imediată și nervoasă.
Rusia mimează negocierea, spune von der Leyen
Discursul șefei Comisiei Europene nu a fost unul diplomatic în sensul clasic al cuvântului. A fost direct, aproape frontal. Ea a susținut că Rusia continuă să privească Europa prin logica vechilor sfere de influență — adică prin ideea că unele țări aparțin natural orbitei Moscovei și nu au dreptul să aleagă altfel. Această logică, a spus ea, e un pericol real pentru stabilitatea continentului.
Cât despre negocierile de la Geneva și Abu Dhabi, von der Leyen a precizat că Ucraina a acceptat ideile principale ale unei variante revizuite de acord, după ce prima propunere fusese considerată la Kiev prea favorabilă Rusiei. Volodimir Zelenski ar fi apreciat noua abordare drept mai corectă, deși distanța dintre pozițiile celor două părți rămâne mare. Mesajul trimis dinspre plenul european spre orice capitală tentată să negocieze fără europeni la masă a fost: „Nimic despre Ucraina fără Ucraina. Nimic despre Europa fără Europa. Nimic despre NATO fără NATO.”
Consilierul prezidențial rus Yuri Ușakov a catalogat deja prezența europenilor la masa discuțiilor drept inutilă. Tocmai de aceea, tonul de la Strasbourg a contat — nu ca gest simbolic, ci ca poziționare politică înainte de o perioadă în care presiunea diplomatică se va intensifica.
210 miliarde de euro și o decizie care nu mai poate fi amânată
Aici intervine partea cu adevărat importantă, cea care va produce efecte concrete în lunile următoare. În instituțiile financiare europene stau blocate aproximativ 210 miliarde de euro aparținând Rusiei — active înghețate după invazia din 2022. Belgia, unde se află cea mai mare parte a acestor fonduri, s-a opus până acum folosirii lor pentru sprijinirea Ucrainei, invocând riscuri juridice: ce se întâmplă dacă, printr-un viitor acord sau o decizie internațională, Rusia ar cere despăgubiri?
Von der Leyen a tăiat scurt această îngrijorare. A declarat că nu vede un scenariu în care contribuabilii europeni ar trebui să plătească eventuale despăgubiri legate de folosirea acestor fonduri. Comisia a pregătit deja mai multe variante de acțiune, iar liderii europeni urmează să decidă la finalul lunii decembrie cum anume pot fi utilizați acești bani. Dacă Europa alege să folosească activele rusești înghețate, trimite un semnal fără precedent în dreptul internațional. Dacă amână din nou, credibilitatea amenințărilor europene se erodează și mai mult.
Diplomație americană în mișcare, Europa sub presiune
Statele Unite nu stau pe loc. Trimisul special Steve Witkoff e așteptat la Moscova, secretarul american al Armatei, Dan Driscoll, urmează să ajungă în Ucraina, iar Zelenski a anunțat că vrea o discuție directă cu Donald Trump înainte de finalul lunii. Pe agendă: soarta regiunilor estice, negocierile cu Rusia, aderarea la NATO și structura viitoarei armate ucrainene. Toate aceste mișcări se petrec simultan, într-un ritm care lasă puțin spațiu pentru ezitări europene.
Decizia privind cele 210 miliarde, programată pentru decembrie, va arăta dacă UE poate trece de la declarații ferme la acțiuni pe măsură. Von der Leyen a spus ce trebuia spus la Strasbourg. Acum urmează să se vadă dacă vorbele se transformă în ceva mai solid decât un discurs bun.
